OBICEIURI SI TRADITII



Si in Tirnova, ca de altfel in mai toate satele romanesti, in cursul anului intalnim anumite obiceiuri legate de evenimentele ce au loc din punct de vedere religios sau de activitatile de zi cu zi ale omului.In noaptea de Anul Nou se obisnuieste sa se puna la geam 12 jumatati de ceapa peste care s-a presarat sare. Aceste cepe reprezinta lunile anului. Cele care peste noapte lasa apa, indica faptul ca lunile pe care le reprezinta vor fi luni ploioase si umede.Pe data de 2 februarie, de ziua ursului, daca este soare, se spune ca ursul si-a vazut umbra, s-a aperiat si a intrat in barlog si drept urmare sosirea primaverii va fi amanata cu sase saptamani.In martea tunului, se obisnuieste ca omul care aude tunand in cer, sa-si loveasca fruntea cu un obiect metalic pentru a avea capul tare ca fierul si pentru a fi ferit de trasnet.Primavara, cine aude pentru prima data cucul, se obisnuieste sa plateasca altei persoane cativa banuti pentru a avea noroc si pentru a-i merge bine tot anul. Daca vezi creanga pe care sta cucul, rupi o bucata din ea, pe care o porti in buzunar pentru a avea noroc in dragoste.In joia pastelui, pe la ora 2 - 3 noaptea, femeile aprind in curte luminicichile. Acestea reprezinta un foc facut cu crengi uscate de alun, care sunt aduse din padure special pentru acest ritual. Pe un scaunel, se intinde un masai pe care se asaza o mica pomana. In acest timp, tot satul rasuna de bataile in toaca, unii barbati batand cu atata maiestrie incat ai senzatia ca asculti un instrument muzical. Dupa acest ritual, femeile pun pomana intr-o cotarita, deplasandu-se la cimitir unde duce surcele de alun si cetina de brad. Aici aprind din nou focurile, asezand pomana pe un masai la mormantul celor disparuti. Pomana se imparte intre femeile aflate in cimitir, dupa care acestea isi bocesc mortii si se roaga pentru iertarea pacatelor lor.

Cu ani in urma, in zilele de Pasti se practica jocul in oua. Un baiat sau o fata, tinea oul in mana, intr-o batista, iar alti baieti dadeau cu monede in ou, cautand sa infiga moneda in acesta. Daca moneda intra in ou si nu cadea, oul era luat de el ce a infipt moneda. Daca oul era tinut de o fata frumoasa, in jurul ei se aduna un numar mare de baieti dornici sa participe la joc. Fata reusea sa adune o suma de bani uneori echivalenta cu pretul a peste a suta de oua. Astazi acest joc aproape nu se mai practica.

Dupa Pasti, la Tarnova se obisnuia sa se ocoleasca campul cu flori. Un grup de femei, Tnsotite de copii, mergeau Tntr-o poiana cu flori sau Tntr-un camp plin cu bujori, ducand cu ele cotarite cu pomana (pupi, oua rosii, carnati, branza, placinta, lumanari). Pomana era asezata pe iarba, pe un masai, dupa care una dintre femei cu un manunchi de lumanari aprinse ocolea de trei ori poiana sau campul cu flori, dupa care cu manunchiul de lumanari aprinse se facea spre rasarit de trei ori semnul crucii. Se rostea Tatal Nostru, apoi fiecare femeie rostea in soapta rugaciuni pentru morti, rugand pe Dumnezeu ca acestia sa aiba pe lumea cealalta campuri pline cu flori sj verdeata. Dupa ce se manca din pomana adusa, fiecare culegea buchete de flori pe care le duceau acasa.Paparuga este un alt obicei practicat cu mult timp in urma, in anii secetosi. Prin acest obicei, oamenii implorau cerul sa le dea ploaie.

Paparuga era o femeie impodobita din cap pana in picioare cu crengi cu verdeata. Aceasta trecea pe la casele oamenilor care o udau cu apa.